Calaul Dragostei (note de lectura 2)

Yalom se intreaba la un moment dat ce va descoperi dedesubtul unei obsesii - in cazul povestii de fata, al unei obsesii amoroase. Ce va ramane din viata acestei femei, pe care el incearca sa o scape de ceea ce pare o absurda (sau patologica) dragoste, daca va reusit in ceea ce isi propune?

Adevarul e ca putini terapeuti (in special dintre cei care practica terapia orientata pe simptom) isi pun aceasta intrebare ("ce va ramane in locul simptomului pentru care pacientul imi solicita ajutorul?") presupunand ca raspunsul unei asemenea intrebari este evident. Cei mai multi cred ca odata inlaturat un simptom (si ma refer aici mai degraba la simptomele "micii patologii", care compun tabloul mizeriei nevrotice), viata pacientului va deveni pur si simplu mai buna, mai lipsita de echivoc, mai "fluida" (smooth, imi vine sa zic), uitand ca, in fapt, simptomul atat de suparator a aparut dintr-o cauza anume, interioara si proprie psihicului respectiv, ca nu este rodul intamplarii, ca are o functie sau joaca un rol, ca suplineste ceva sau raspunde unor nevoi (aproape intotdeauna mai multe si de cele mai multe ori aflate in opozitie una fata de alta).

Ce ramane in locul simptomului? Nimic? Un tablou de viata reintregit? Un alt simptom? Chiar daca nu se poate raspunde cu certitudine, intrebarea trebuie pusa. Daca nu vrem sa fim naivi sau comerciali.

Calaul Dragostei (note de lectura 1)

Yalom spune ca "o obsesie amoroasa ii rapeste vietii orice strop de realitate, refuzand noile experiente, fie ele bune sau rele", impiedicandu-l pe cel indragostit sa isi traiasca viata "asa cum are loc". E ca si cum cel indragostit, in loc sa fie atent la panorama lumii din jurul lui, e subjugat de imaginile derulate pe ecranul mintii sale, imagini care reproduc la nesfarsit aceleasi cadre cu persoana iubita. Cred ca se poate spune ceva similar despre multe alte "indragostiri", poate mai putin dramatice dar destul de comune: infatuarea de sine, intoxicarea cu un anumit plan, proiect sau dorinta care preocupa obsesional, obsesia pentru munca etc. Tot ceea ce tinde sa acapareze ecranul mintii, il face in acelasi timp opac la alte experiente. Sau ne conduce spre experiente de genul "tunnel vision", nu in planul perceptiei vizuale, ci al conectarii constiente cu lumea din care facem parte.

Comentarii pe marginea cartii lui Yalom

Mihaela Andrei, realizatoarea emisiunii radio "Stil de viata" la postul public din Constanta, imi scrie cu incantare despre recent tradusa carte a lui Yalom. Cu permisiunea doamnei, public aici cuvintele sale:

"Am terminat recent "Calaul dragostei si alte povesti de psihoterapie", indragostita, fascinata si, aspect important, reconfortata de personalitatea autorului ei. Dar "personalitate" e aici, cred, un cuvant sablon, Yalom fiind mult prea viu si prezent in dialogul cu mine, cititorul lui. Eu insami chiar, nu am fost un simplu cititor, cautandu-ma in fond si regasindu-ma partial in povestile acelea. Ba mai mult - si iertati-mi aici "indrazneala" - eram un fel de coechipier al doctorului Yalom, cotrobaind cu propria-mi curiozitate si intuitie in cazurile prezentate. Splendida carte... "

"Faptul ca reuseste sa treaca de mediul avizatilor nu cred ca e o intamplare, ci chiar intentie. Specialistul e dublat de un excelent scriitor care isi ..."manipuleaza " cititorul cu un arsenal deloc strain, probabil, tehnicilor de introspectie. Ce mai, intr-un limbaj mai lejer, as spune ca Yalom e foarte... "glam." M-am intrebat chiar, pe parcursul lecturii, daca aspectul comercial (cel putin in cazul "Calaului...") nu i-a fost pana la urma reprosat de unii confrati. Ca sa pun punct ideii, contrar unor conceptii generale, a trece de mediul academic prin accesibilitate, pastrand totodata intacta valoarea continutului stiintific este, fara indoiala, un mare plus de valoare si talent. E chiar arta. Asa dupa cum, la polul opus, unii ambaleaza lipsa de creatie si originalitate, poate chiar de sensibilitate, in texte savante si imposibile."

Multumesc, Mihaela!

Aparitie editoriala de exceptie: "Calaul dragostei"

In sfarsit, va aparea si in romaneste, la Editura Trei, cea mai cunoscuta carte a psihiatrului american Irvin Yalom: Love's Executioner, tradus la noi, destul de inspirat, prin "Calaul dragostei".

Anterior acestei carti, Yalom mai fusese tradus in romaneste doar cu romanul lui de fictiune, "Plansul lui Nietsche". "Calaul dragostei" nu este un roman propriu-zis, desi tehnica si stilul in care este scris trimit foarte mult la ideea de literatura de fictiune, ci mai degraba un amestec de fictiune si realitate. Nu sunt un expert in ale literaturii, sunt convins insa ca exista pe undeva un termen pentru genul acesta de scrieri in care autorul isi povesteste, cu mijloace literare, experientele cele mai reale, fara a le denatura mai mult decat este nevoie pentru a indeparta elementele de identificare ale personajelor si a face curgerea povestirii mai lipsita de asperitati, repetitii si neclaritati. Cel putin in domeniul literaturii psi de la noi, o astfel de abordare reprezinta o noutate. Poate doar "Mumia de la masa din sufrageria", o colectie de povestiri adunate intre coperti de Jeffrey Kottler - un alt "psi" american la fel de prolific, prea putin tradus la noi - sa mai contina acelasi gen de povestiri.

Psihiatru si psihoterapeut de o valoare incontestabila, promotor al abordarii existentialiste in practica psihoterapiei, Yalom aseaza in poveste experientele clinice dragi lui. Caci fiecare profesionist psi are ocazia, de-a lungul activitatii sale si prin specificul acesteia, de a avea acces la povesti de viata si intalniri cu oameni de exceptie. Yalom le colectioneaza si face din ele literatura si documentatie stiintifica in acelasi timp. Cartile lui pot fi intalnite atat in sectiunea "fictional" a oricarei "bookstore", cat si in cea de "psychology", fiind citite deopotriva, cu aceeasi aviditate, de studentii la psihologie sau rezidentii de psihiatrie interesati de psihoterapie, cat si de publicul larg.

Autor al bine cunoscutei "Existential Psychotherapy", Yalom este cel mai cunoscut nume al curentului de psihoterapie existentiala din Statele Unite. Notiunile centrale ale acestei abordari sunt cele legate de lipsa de sens a existentei umane, confruntarea cu boala si moartea, singuratatea, libertatea, vointa si responsabilitatea. Binenteles, toate acestea se regasesc in scrierile sale de "fictiune", oferite cititorului intr-o alta forma, poate mai usor de receptat si asimilat decat "aridul" tratat de psihoterapie existentiala (desi, in treaca fie spus, usurinta autorului de a scrie intr-un mod coerent si aerisit, punctat cu numeroase exemple si chiar glume, face dintr-un asemenea tratat o lectura nu doar instructiva, ci si placuta).

Au trecut niste ani, vreo 7-8, de cand am citit Love's Executioner - cartea prin care eu am facut cunostinta cu Irvin Yalom si m-a determinat sa ii cumpar, de atunci, toate cartile - si n-as putea sa va mai dau prea multe amanunte legate de continutul acestei carti dragi mie. Oricum, poate ca e mai bine sa pastrez un pic de mister si sa va indemn doar sa cititi aceasta carte. Mai ales daca aveti tangenta cu psihologia, psihoterapia sau psihiatria, o veti aprecia cu siguranta. Eu unul abia astept sa o recitesc.